Un studiu arată că persoanele care plâng în timpul filmelor sunt mai puternice emoțional

MAR 12, 2020 AT 04:00 PM

8325

Filme ca “Hachi: Povestea unui câine”, sau “Jurnalul”, i-a făcut pe mulți să folosească batista, și nu o singură dată. Cu toate acestea, mulți cred că a plânge în timpul unui film este doar o dovadă de slăbiciune. Dar ce credeți, nimic nu poate fi mai eronat decât această afirmație! Paul J. Zak, neuroeconomist la universitatea Claremont Graduate, a condus un studiu în care se afirmă că cei ce plâng în timpul filmelor au mai multă empatie, știu mai bine cum să-și gestioneze emoțiile și sunt mai puternici  atunci când au de înfruntat provocări zilnice.

Iubim poveștile care inspiră empatie și compasiune, de aceea dorim să vă explicăm ce se întâmplă cu adevărat atunci când o persoană plânge în timpul unui film și de ce acest lucru face ca persoana respectivă să fie mai puternică.

 

1. Realizează că aceste povești sunt fictive, dar nu își pot păstra emoțiile în interior.

ADVERTISEMENT
Realizează că aceste povești sunt fictive, dar nu își pot păstra emoțiile în interior.

Roma / Participant Media  

Zak spune că, din punct de vedere cognitiv, chiar dacă aceștia știu că filmul nu e realitate și povestea de pe ecran e doar o ficțiune, plânsul e inevitabil atunci când asistă la o scenă foarte încărcată emoțional.

2. Oxitocina

Oxitocina

The Notebook / New Line Cinema  

Acest hormon acționează ca un neurotransmițător și e responsabil de ceea ce simțim atunci când asistăm la o scenă emoționantă. Conectăm o poveste cu un sentiment, iar mai apoi, cu o acțiune pozitivă. În acest mod, acest hormon ne face să fim mai empatici și ne ajută să avem o atitudine mai receptivă în ceea ce privește lumea și ne face mai fericiți.

3. Fără teamă de a exprima emoții

Fără teamă de a exprima emoții

The Pursuit of Happiness / Columbia Pictures  

Persoanele care nu se rușinează să plângă în timpul filmelor sunt de fapt mai puternice emoțional decât cele care încearcă să-și ascundă lacrimile. Aceasta se datorează faptului că sunt suficient de curajoase pentru a-și exprima emoțiile reale. Nu le este frică de a fi judecate sau criticate. Acesta, potrivit lui Zak, este tot un efect al oxitocinei, deoarece, prin empatia arătată celor din jurul lor, oamenilor nu le este frică să sprijine ceea ce este corect.

 

4. Puterea lacrimilor

Puterea lacrimilor

Amélie / Union Générale Cinématographique  

Descoperirile efectuate de Zak ne arată că cei ce plâng la filme știu despre puterea vindecătoare a lacrimilor. Plânsul ne ajută să realizăm o legătură cu alte persoane, învățăm că există situații care ne pot afecta pozitiv sau negativ lumea în care trăim și suntem susceptibili la acest lucru.

 

5. Aceste persoane nu fug de emoții.

Aceste persoane nu fug de emoții.

Hachi: A Dog's Tale / Scion Films  

Persoanele care plâng la filme cred de asemenea că e important să mențină o anumită perspectivă asupra a ceea ce ni se întâmplă, iar câteodată e necesar să ne facem timp să și plângem. Aceasta le permite să aibă o mai mare stabilitate emoțională decât cei care-și ascund emoțiile.

 

6. Nu le pasă de rolurile de gen sau de așteptări.

Nu le pasă de rolurile de gen sau de așteptări.

The Green Mile / Castle Rock Entertainment  

Cu toții am auzit zicala: “Băieții mari nu plâng.” Majoritatea băieților învață de la o vârstă fragedă că plânsul în public îi face să pară slabi. Totuși, aceasta este o limitare fără rost. Atunci când sunt mici, nu prea este o diferență între băieți și fete în ceea ce privește plânsul. Este un răspuns omenesc care nu aparține niciunui sex, iar acest lucru îl știu cei cărora nu le e frică să o facă în mod deschis. Lor nu le este frică să fie judecați de cei care consideră că plânsul este o trăsătură feminină.

 

7. Trăiesc viața din plin.

Trăiesc viața din plin.

Lion / See-Saw Films  

Oxitocina are legătură cu încrederea între oameni. Cei care au mai multă încredere în alții au în corp un nivel ridicat al acestui neurotransmițător și de multe ori își creează relații mai profunde. Aceștia recunosc valoarea pe care o are faptul de a-i aprecia pe cei din jur. Aceștia trăiesc mai din plin decât cei care au probleme de încredere și care se simt epuizați de relațiile pe care le stabilesc cu alte persoane.

Ce filme v-au făcut să plângeți? Vă e rușine să plângeți în fața oamenilor? Ne-ar face plăcere să aflăm părerile voastre în secțiunea de comentarii.